Un mozaic epic al catorva personaje cu stransa legatura intre ele, aflate in cautarea fericirii, iertarii si intelegerii…
Arhivă 'pentru cei satui de Box-Office'
Un film de: Tom Tykwer
Sinopsis : A trăit să găsească frumuseţea, a omorât să o posede
Premii : 12 premii şi 11 nominalizări
Este un film extraordinar, însă foarte crud, chiar diabolic.
Malkovich? Malkovich! Malkovich… Malkovich??? Malkovich, Malkovich, Malkovich !!!
Malkovich!?!
Malkovich.
Malkovich, Malkovich, Malkovich, Malkovich, Malkovich!
Un film relaxant şi delicios în care Morgan Freeman, care îşi joacă propriul rol şi Paz Vega, interpreta rolului unei vânzătoare de băcănie, decid să plece împreună într-o călătorie care îi va ajuta să se descopere unul pe celălalt, dar în primul rând pe sine.
O poveste simplă despre viaţă şi despre prietenia sinceră dintre doi oameni care abia s-au cunoscut, dar s-au decis să fie alături unul de altul într-un moment crucial din viaşa fiecăruia.
Un film despre modul în care societatea influenţează individul.
Acţiunea se petrece într-un oraş din Sicilia, în timpul celui de-al doilea război mondial. Personajul principal, o femeie foarte frumoasă şi provocatoare (Monica Bellucci), este văzut prin ochii unui puşti de 12 ani, puşti care de la pasiune trece la obsesie, urmărind şi cunoscând fiecare pas al văduvei. Este singurul însă care ştie că femeia nu se prostituează, fapt pe care locuitorii oraşului nici măcar nu-l pun la îndoială. De ce? Femeile din invidie, iar bărbaţii de poftă…
Regia, scenariul, imaginea şi muzica: Robert Rodriguez
“Planet terror” face parte din <double feature-ul> Grindhouse, în regia celor doi prieteni şi colegi Robert Rodriguez şi Quentin Tarantino. Este o replică a filmelor de categoria B din anii 70. Cum ne dăm seama ce sunt filmele de categoria B din anii 70? Simplu. Pelicula zgâriata şi murdară, clişee de genul: oraş pierdut undeva în America invadat de zombie, postul de poliţie cu un şerif şi 2-3 subordonaţi, fast-food-ul din pustiuri, în care nu mănâncă decât puţinii trecători şi bineînţeles personajul principal (Freddy Rodríguez), care de data asta este chiar un supererou, un lider ce strânge în jurul lui o echipă cu care să lupte împotriva creaturilor zombie. Ce rezultă din această luptă? Mult sânge, normal.
Un bărbat care suferă de pierderi de memorie pe durată foarte scurtă, încearcă să desluşească misterul uciderii soţiei sale.
Guy Pearce, interpretul personajului principal (Lenny), are doar 2 „prieteni”: aparatul cu care işi face tatuaje şi cel de fotografiat. Sunt singurele posibilităţi prin care îşi poate monitoriza acţiunile.
Acţiunea filmului este derulată invers, şi privită numai din unghiul subiectiv al lui Lenny. Acest lucru face posibilă punerea spectatorului în pielea personajului. Efectul este sută la sută asigurat, pentru că este greu să reţii ordinea întâmplărilor sau să anticipezi următoarea mutare.
Un film despre războiul din Vietnam. Nu însă aşa cum vă imaginaţi. Nu exista super eroi de genul Stalone sau Van Damme. Există o comunitate de oameni într-un mic oraş industrial din SUA. Aceşti oameni sunt afectaţi în mod direct de război.
De ce?
Pentru ca războiul nu înseamnă numai sânge, împuşcături sau explozii.
Războiul distruge vieţi, sentimente, personalităţi, relaţii, prietenii şi lista poate continua.
Suntem controlaţi. Suntem manipulaţi. Suntem constrânşi să facem lucruri cu care nu suntem de acord. Asta spune filmul “A Scanner Darkly”.
Se întâmplă undeva în viitor, când un nou drog “Substance D” acaparează şi distruge creierul uman. Guvernul urmăreşte traficanţii de droguri şi chiar infiltrează poliţişti în bandele lor, montând camere de filmat în casele acestora. Concluzia? Vor să depisteze oamenii care de fapt le-ar putea afla secretul: drogul este produs şi răspândit de organizaţiile guvernamentale.
What Does A Scanner See?
3 poveşti, 6 personaje, un accident de maşină;
dragoste, minciună, violenţă, sărăcie, durere, părere de rău, moarte;
lupte intre câini, jaf la bancă, sex, crimă;
Toate aceste elemente se regăsesc in filmul al cărui titlu are un mesaj clar:
dragoste sau conjunctură?
Teamsters Union este una dintre cele mai puternice organizaţii sindicale americane, legată prin mii de fire invizibile de omniprezenta mafie.
Liderul sindical Jimmy Hoffa a dispărut fără urmă în după-amiaza zilei de 30 iulie 1975, când a fost văzut, pentru ultima oară, în compania unor căpetenii mafiote. Se presupune că a fost asasinat din cauza unor neînţelegeri cu mafia, dar rămăşiţele sale pământeşti nu au fost descoperite nici astăzi, în această privinţă fiind vehiculate cele mai extravagante scenarii.
Unul din ele l-a abordat Danny de Vito.
“Voiaj copleşit de coşmaruri, vise şi reveniri în trecut, al unui venerabil profesor însoţit de nora sa, către Universitatea care-i decernează titlul de Doctor Honoris Causa. Traseu exterior care se intersectează cu un labirint interior, voiaj în timp şi în imaginar, bilanţul unei existenţe, filmat cu o libertate de limbaj si mişcare ce taie respiraţia, operă capitală de introspecţie, meditaţie despre farmecul senectuţii, dar şi omagiu al tînărului cineast clasicului Sjöström.” (Dicţionar universal de filme, 2002)
Cum ar fi sa traiesti in 1949, in Santa Rosa, California? Sa fii frizer, sa fumezi tigara dupa tigara si sa te gandesti mereu la o modalitate de a scapa de datorii. Cum ar fi sa ai o sotie care sa stii ca te insala si totusi sa nu ii spui nimic, ba mai mult, sa il santajezi pe amantul ei, pentru a face rost de banii necesari pentru inceperea afacerii? Ai risca intr-o afacere in care partener iti este un necunoscut venit sa se tunda la frizeria la care lucrezi? Posibil… Dar daca afacerea se refera la curatatorii ecologice, o inovatie la vremea respectiva? Nu mai esti asa sigur…
păreri, moşule…
RSS